Fie in Statele Unite sau in Marea Britanie, reforma sistemului medical s-a infaptuit doar in urma unui razboi surd si agresiv dus intre principalii actori din sistem. Medicina ramane cea mai mare realizare a umanitatii in secolul 21, dar si cea mai mare afacere a ei.
In Romania, 2013 pare a fi un an de gratie pentru schimbarile majore din sanatate anuntate deja de atatea ori. Taberele sunt aranjate si mitralierele au inceput deja sa rapaie. Intre fronturi, ignora(n)ti, stam noi.
Desi indelung pregatita, reforma sanatatii pe stilul Boc – Vladescu s-a dovedit a fi un fiasco. Atat prin propunerea unei privatizari mult prea radicale pentru a fi inghitita deodata de un sistem etatizat, cat si prin alegerea proasta a momentului: perioada preelectorala din mijlocul unei crize economice epuizante.
Pachetul reformist asamblat de tehnocratul Vasile Cepoi, mai inchegat decat precedentul, a fost sortit dintr-un inceput esecului. Niciun partid nu era dispus sa riste in prag de alegeri, iar sanatatea Romaniei a fost amanata din nou din motive politice. Doar ca, dupa doi ani de dezbateri publice despre aceasta reforma, populatia este mai pregatita astazi decat in urma cu doi ani pentru a accepta schimbarile.
In plus, spre deosebire de predecesorii sai, ministrul Eugen Nicolaescu a gasit o manevra iscusita: va purcede la reformă fără a promova o nouă lege a sănătăţii. Cea în vigoare astăzi este chiar opera sa şi Nicolăescu nu va administra poporului reformă prin terapie de şoc, ci prin hapuri mai mici dar la fel de periculoase pentru bunăstarea guvernului Ponta şi a celor mai importanţi actori din sistem.
Căci în România, reforma sănătăţii a fost întotdeauna dorită, dar niciodată voită.
Putem intui punctele forte ale planului Nicolaescu din declaratiile sale anterioare:
- Definirea unui pachet de servicii medicale de baza pana la sfarsitul acestei primaveri – este masura cea mai dificila dar si cea mai importanta, caci nimic nu poate fi remodelat fara limitarea actualului pachet de baza (darnic ca mama Geea si la fel de capricios cu ce intoarce pacientului).
- Introducerea unor asigurari de sanatate complementare private, foarte probabil obligatorii pentru cetatenii cu venituri peste o anumita suma.
- Desfiintarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (o dorinta mai veche a lui Eugen Nicolaescu), urmata automat de inlocuirea asigurarilor de sanatate obligatorii cu o taxa.
Acesta este linia frontului de-a lungul careia se vor alinia toti actorii din sistemul medical. Unii vor sprijini reforma, altii i se vor opune, iar cei mai multi o vor negocia.
Actorii si conditiile care vor favoriza reforma sanatatii in varianta Nicolaescu:
- Majoritatea covarsitoare pe care USL o are in Parlament ar putea asigura trecerea confortabila a oricarei masuri.
- Capitalul de incredere pe care Raed Arafat il are in fata populatiei si care este deja folosit ca vehicul de imagine.
- Producatorii de medicamente – statul le va plati in acest an 800 milioane euro in contul datoriilor. In plus, prin implementarea Directivei Europene 7/2011, statul roman se angajeaza sa-si achite facturile in 60 de zile (o scadere de la 300 de zile in prezent). Producatorii de medicamente din Romania vor fi fericiti in 2013.
- Medicii de familie – istoricul colaborarii dintre Eugen Nicolaescu si medicii de familie este foarte bun. Medicii de familie reprezinta una dintre cele mai bine organizate grupuri din interiorul breslei medicale si au beneficiat de cele mai multe avantaje financiare in precedentul mandat al ministrului liberal.
- Asiguratorii privati – au interes in promovarea unor asigurari medicale private complementare si facultative.
Actori care se vor opune reformei sanatatii in varianta Nicolaescu:
- Spitalele si clinicile private care au contracte mari cu statul – acestea isi vor vedea redus accesul la Fondul National al Asigurarilor de Sanatate obligatorii. Limitarea depinde insa in mare masura de compozitia pachetului de baza si de existenta (sau nu) a unei granite clare in fata implicarii asiguratorilor privati pe zona asigurarilor obligatorii “de stat”. Exista unele cazuri in care politicul este implicat in patronatul unor clinici private care fac afaceri profitabile cu statul, dar aceasta nu este regula.
- Baronii locali – Daca tendinta de centralizare a licitatiilor nationale va continua, cadrul legal fiind deja un fapt, si spitalele de urgenta vor reveni in subordinea Ministerului Sanatatii, din mana baronilor locali va disparea o sursa exceptionala de venituri prin licitatii trucate.
Actori care pot influenta decisiv jocul, dar au deocamdata o pozitie in expectativa:
- Colegiul Medicilor – in cazul aplicarii unei interdictii asupra medicilor de a lucra si la privat si la stat, Colegiul Medicilor ar deveni un opozant redutabil. Oficialii Ministerului Sanatatii au aratat deocamdata funia prin recunoasterea oficiala a conflictului de interese in care sunt prinsi medicii care lucreaza simultan intr-un spital de stat si intr-o clinica privata. Precaut insa, Ministerul Sanatatii a declarat prin vocea lui Raed Arafat ca nu se intentioneaza vreo schimbare a acestei stari de fapt.
- FMI – isi va parasi neutralitatea doar in cazul incheierii unui nou acord cu Romania. Doar aceasta situatie ar oferi expertilor internationali o parghie suficient de puternica pentru a influenta deciziilor luate la Ministerul Sanatatii.
- Distribuitorii de medicamente – foarte puternici si bine conectati politic isi vor pastra neutralitatea (practic o aprobare tacita) atata timp cat avantajele lor nu vor fi periclitate (de exemplu profitul obtinut prin exporturile paralele, posibile datorita pretului minim european la medicamente practicat de statul roman).
Actori nesemnificativi:
- Pacientii – organizatiile de pacienti din Romania nu sunt suficient de puternice pentru a conta. Mai mult, unele dintre ele fac jocurile unor actori din sistem cu potenta financiara mare. Consultarile dintre Ministerul Sanatatii si organizatiile de pacienti derulate cu ocazia precedentelor proiecte s-au dovedit a fi de fiecare data doar un steril exercitiu de imagine.
CELE MAI FIERBINTI ZONE DE CONFLICT:
- Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale (Health Technology Assessment) vor determina care sunt medicamentele ce vor fi compensate de catre stat si ce grad de compensare vor avea acestea. Este o zona unde lobby-ul industriei farma este extrem de activ si conectat la oficialii sistemului medical. Printre criteriile de judecare a medicamentelor candidate la compensare au fost incluse cele folosite de catre institutii similare din Franta sau Marea Britanie, dar pretul acestora (adica factorul economic) va fi predominant in decizia finala.
- Implementarea completa a cardului electronic de sanatate. Reteta electronica este deja functionala, desi anumite spitale refuza inca sa o implementeze. La randul lor, medicii de familie refuza sa distribuie cardul electronic de sanatate, acuzand incarcarea lor suplimentara cu o sarcina birocratica. Cele doua instrumente electronice reprezinta insa singurul mecanism prin care statul roman poate afla exact cati bani se duc catre sanatate, cum sunt ei cheltuiti si unde sunt potentialele gauri de coruptie.
- Limitarea pachetului de servicii medicale de baza – aceasta va fi probabil cea mai incinsa dezbatere a primaverii in Romania. Singurul principiu enuntat oficial pana acum este cel al lui Vasile Cepoi: va fi asigurat riscul cel mai mare, adica bolile mai grave. Pentru bolile mai putin grave, romanii vor plati fie printr-o asigurare suplimentara fie direct din buzunar. Ramane de vazut daca Eugen Nicolaescu va aduce sau nu ceva nou. Indiferent de principiul folosit, limitarea reala a pachetului de baza implica costuri politice pe care, pana acum, niciun partid nu a fost dispus sa si le asume.
Intrebari importante care nu au inca raspuns:
- Va fi deductibila asigurarea complementara privata? Daca nu, clasa de mijloc a Romaniei va fi foarte afectata preluand o buna parte din sarcina finantarii sistemului medical de stat.
- Se va mentine propunerea ca societatile mutuale, din al caror consiliu de administratie ar putea face parte si asiguratori privati, sa administreze asigurarile medicale de baza? Daca da, asiguratorii privati vor avea acces, sub o forma camuflata, si la banii alocati finantarii pachetului de baza.
In aceasta configuratie, un rol foarte important ii va reveni premierului Victor Ponta. Protejat de valul de popularitate pe care inca se afla, spatiul sau de manevra va fi generos. Victor Ponta va avea de ales intre a fi un adevarat om de stat, dispus sa ia decizii in defavoarea interesului sau politic de moment, sau in a miza exclusiv pe cartea profitului financiar de partid si a populismului.
Spre deosebire de retorica de partid, vom avea cativa indicatori clari in a deslusi alegerea premierului. Decizia sa va fi fost cea buna daca reforma sanatatii va reusi sa aduca la lumina sutele de milioane de euro care circula, netaxabili, in subsolul sistemului medical romanesc.
Si, la fel de importanta, definitivarea supravegherii electronice a cheltuielilor din sistemul medical, pusa la punct de guvernarea precedenta prin reteta si cardul electronic. Acestea sunt cele mai eficiente unelte care pot dezorganiza “haosul” sistemului medical romanesc. Acel haos care este, paradoxal, atat de profitabil organizat.
Zambesc amar pentru ca pareti a fi la mare distanta de realitate.
Toti factorii prezentati prin politica pe care o fac, indiferent de alegerea lor, sunt departe de a fi neutri.
Din toata acesta balbaiala politica aparent voita, cel ce plateste taxe este cel care sufera si prin taxa sustine tot acest circ.
Atunci cand se va ajunge la intelegerea profunda a drepturilor cotizantului si acesta isi va intelge forta, sistemul se va misca pentru ca cei care au banul vor forta un sens sau altul.
Politica la noi inca se face intr-un singur sens si este trist.
Oricum ce pot sa va asigur dupa ca m-am confruntat cu alte sisteme de sanatate europene si canadiene, ca medicina in Romania nu se face dupa ureche si ca atunci cand platesti poti avea parte de o calitate pe care rar o gasesti in tari mai civilizate.
Respecte