Azi e o zi specială. Mi-am petrecut ultimele luni într-o bibliotecă din Londra, muncind 10 ore pe zi la un proiect de cercetare în farmacoeconomie. Până în această vară nu înțelegeam exact cât de grea e munca de cercetare cinstită, cât de mult consumă, cât de mult te însingurează, cât de mult te frământă.

Până în această vară nu-i înțelegeam deplin pe medicii, geneticienii, biochimiștii care muncesc luni în șir, neștiuți, uneori nerespectați, pentru a pune umărul la o descoperire care împinge în față cu un milimetru felul în care înțelegem viața. Un milimetru care contează căci din astfel de milimetri de cercetare trudnică sunt compuse marile descoperiri.

Nu am auzit niciodată pe cineva vorbind atât de urât despre țara în care s-a născut ca pe unii (subliniez: doar unii) tocmai sosiți pe aeroportul Otopeni. În general, totul pute. Dacă un nor întunecă temporar cerul e pentru că ‘asta e România’. Dacă se așteaptă 10 minute la security check e pentru că ‘asta e România’. Dacă vântul îi smulge pălăriuța e pentru că ‘asta e România’.

Dacă îi povestești despre Teheran, sau despre Kiev, sau despre Yangon, toate locuri unde traiul e nu doar mai greu, dar și mai complicat decât la noi, zice că ești nebun.

În doar trei ani, Victor Ponta a trecut de la premierul celui mai cinstit guvern din România la premierul inculpat al unui guvern de penali. Cum de a reuşit să se agaţe de putere în aceşti ani, în ciuda votului covârşitor împotriva lui de la prezidenţiale, a plagiatului, a minciunilor sale şi a hoţiilor apropiaţilor săi?

Răspunsul e simplu: haita. Haita l-a ridicat, haita rolex replica l-a sprijinit, doar haita (nu DNA-ul sau alegătorii) îl va da jos pe Ponta.

(foto: Victor Ponta în mijlocul haitei)