All posts by Vlad Mixich

Patapievici si ura obsesiva

Dan Alexe, despre care e imposibil să spui că face parte dintre “intelectualii lui Băsescu” (deşi, la o adică, azi se spune orice la Bucureşti), scrie despre experienţa lui cu ICR-ul în perioada Patapievici:

“Niciun fel de ideologie, cu un mecanism financiar de sponsorizare perfect transparent si justificat pina la ultima centima din ambele parti si o nesfarsita intelegere si bun simt in colaborare”.

Şi nu e singurul pe care l-am auzit vorbind aşa despre Institutul Cultural Român din acea perioadă.

Astăzi, H.R.Patapievici a fost decorat, pe merit, de statul român. Poate să nu vă placă stilul lui, să nu-i înghiţiţi opţiunile politice, să nu-i digeraţi excesele, dar timp de 8 ani acest om a condus foarte bine o instituţie importantă pentru România. Ori nu asta ne dorim cu toţii? Nu la aşa ceva tânjim?

Şi dacă de la alţii nu mai am aşteptări (fie că e premierul sau preşedintele ţării), mă surprinde să văd la unii intelectuali (încă) tineri cum antipatia şi critica s-au transformat cu trecerea anilor într-o ură obsesivă. Da Costi Rogozanu, despre tine e vorba. Dacă ai fi scris constructiv despre sistemul de pensii, de pildă, la fel de mult pe cât ai scris împotriva lui Patapievici&co sunt sigur că am fi avut astăzi un plan cu soluţii fezabile pe care guvernul social-democrat să încerce să-l aplice.

Dar, nu-i aşa?, întotdeauna e mai uşor să ataci şi să demolezi decât să construieşti şi să colaborezi.

Ii vor vinde nemtii pe ucraineni sau nu?

Lucrurile continuă să stea bine pentru Vladimir Putin. Marile publicaţii occidentale obişnuiesc să publice, în momente cheie, texte semnate de întreg staff-ul editorial care reprezintă nu doar poziţia oficială a publicaţiei respective dar, mai important, exprimă ceea ce este un curent de opinie predominant în societate şi într-o anumită zonă a elitei economice sau politice. Continue reading Ii vor vinde nemtii pe ucraineni sau nu?

Obi si comitetul de bloc

El e Obi. Obi transformă una dintre clădirile urâte şi înconjurate de gunoaie de pe strada mea într-o chestie veselă.

Obi1

Nu-i nevoie de mulţi bani pentru asta: îţi trebuie ceva bunăvoinţă, o idee şi unul-doi Obi. Ceva la îndemâna oricărui comitet de bloc. Şi, cu toate astea, Obi primeşte rar astfel de comenzi. Pentru că noi ne-am obişnuit cu porcăriile.

Şi da, ştiu, Obi (wan Kenobi)… 🙂

PS. Obi nu e plătit  de comitetul meu de bloc să facă asta. Îl plăteşte o companie. Uneori mai fac şi companiile chestii bune. Uneori.

Sunetul unei vieti normale

Sunetul vieţii mele e populat în multe zile cu claxoane, huruit de motoare, “atenţie se închid uşile”, ferestre trântite, taste lovite şi puţină muzică ascultată în căşti. Asta mă însoţeşte dimineaţa când plec şi seara când mă întorc. M-am obişnuit cu el.

Există însă zile, prea puţine, când sunetul vieţii mele se aude aşa: Continue reading Sunetul unei vieti normale

Abundenta si fericirea

Aveam 8 ani atunci când un ciorchine de banane era pentru mine un miracol.

Priveam cu încântare galbenul lor intens, pipăiam fascinat netezimea cojii, studiam cu pasiune de explorator etichetele lor colorate cu nume exotice, le miroseam, deşi ştiam că n-au miros. Când muşcam din fruct închideam ochii pe jumătate – era ritualul fericirii mele.

Pentru copiii de astăzi, bananele sunt banale. E un paradox că abundenţa nu înlesneşte accesul la fericire. Şi că mulţi dintre noi îşi închină viaţa obţinerii celei dintâi, râvnind în van la atingerea celei de-a doua.

banane

 

Facebook schimba psihiatria – propunere

Ca să-i pot folosi serviciul de mesagerie instant pe mobil, Facebook îmi cere voie să-mi poată citi şi edita sms-urile, să ştie exact unde mă aflu într-un moment anume, să ştie exact pe cine sun şi de cine anume sunt sunat sau să descarce fişiere pe telefonul meu fără să mă întrebe de sănătate înainte.

În acest context, propun Asociaţiei Americane de Psihiatrie să excludă delirul de urmărire în tulburările paranoide din gama bolilor psihiatrice şi să-l încadreze la noua categorie a manifestărilor psihice minore frecvent întâlnite în rândul utilizatorilor Facebook. 🙂

Oligarhul alb

Presa occidentală a făcut de câţiva ani o pasiune greu explicabilă pentru Iulia Timoshenko care, în ciuda imaginii proiectate în exterior, nu e nici pe departe la fel de simpatizată în Ucraina.

În curtea sediului partidului ei din Kiev sunt parcate maşini de lux.

Biroul şefului, unde am fost la o întâlnire acum trei luni, e decorat în stilul unui mare industriaş de secol 19.

Pe holuri marmură, iar portretele uriaş-omagiale de pe pereţi, cu Iulia personaj principal, sunt psihanalizabile.

Revoluţia ucraineană ar putea deveni cea mai profitabilă afacere pentru Timoshenko, oligarhul alb al Ucrainei. Sau şansa ei să fie ceva mai mult decât un simplu tablou pe pereţi.

Tablou cu Iulia Timoshenko la sediul partidului ei
Tablou cu Iulia Timoshenko la sediul partidului ei

Daca v-ati simtit ghinionisti ca v-ati nascut in Romania…

Dacă v-aţi simţit vreodată ghinionişti că v-aţi născut în România, priviţi acum la ce se întâmplă în Ucraina.

Dacă v-aţi săturat să faceţi parte din Uniunea Europeană, priviţi acum la ce se întâmplă în Ucraina.

Dacă vi se pare că Rusia (sau alt stat bogat şi autoritarist) poate deveni partenerul nostru, priviţi acum la ce se întâmplă în Ucraina.

Dacă vă pasă şi de altceva decât de circul politic dâmboviţean şi de buzele vedetelor de carton, învăţaţi din ce întâmplă acum în Ucraina.

E cea mai dureroasă dovadă a şansei istorice oferită României în ultimul deceniu; şi a faptului că nu suntem conştienţi de această şansă şi că muncim prea puţin să o transformăm dintr-un noroc întâmplător într-un viitor pe care să-l merităm. Continue reading Daca v-ati simtit ghinionisti ca v-ati nascut in Romania…

Cine sunt protestatarii din Ucraina

Portocaliul vesel era culoarea dominanta in revolutia ucrainenilor din urma cu un deceniu. Era multa speranta acolo, oameni increzatori in viitor. Ce se intampla astazi este nascut insa din disperare.

Culoarea Euromaidanului din 2014 este neagra. Oamenii din piata nu mai cred in politicieni, chiar si cand acestia sunt din opozitie.

Putini dintre cei care se lupta acum, la Kiev, cu trupele speciale Berkut, mai cred va veni UE sa-i salveze. Poate… americanii. Dar asta e doar speranta de doua grivne.

Euromaidanul din Kiev e un loc negru, unde oameni obisnuiti mor de dragul libertatii si din disperare. Continue reading Cine sunt protestatarii din Ucraina

Stirile scamatorie

Mai mulţi prieteni şi amici ai mei, toţi oameni inteligenţi şi cu discernământ, au început să distribuie de ieri pe Facebook un “discurs” al Papei Francisc. Mulţi erau foarte impresionaţi de nota revoluţionară a acestuia – unii au folosit şi “wow”-ul de rigoare. Însă pentru oricine ştie câte ceva despre Biserica Catolică era foarte limpede (încă din titlu) că acel discurs nu este real. Dar până să se afle că e vorba de un fals, în dimineaţa asta Facebook-ul meu a fost invadat de postări uimit/entuziaste despre “discursul” Papei.

Am văzut în acţiune acelaşi mecanism şi pe alte subiecte (mult mai sensibile) în care oameni inteligenţi au înghiţit, pe nemestecate, informaţii false din cauza lipsei de context. Se întâmplă tot mai des în mediul online. I-aş spune efectul “ştirilor scamatorie”: eşti ca la magician – nu vezi totul, nu ştii prea multe, astfel încât ajungi să crezi că orice iepure chiar e scos din pălărie.

Şi unii încă se mai întreabă la ce mai e nevoie de jurnalişti în epoca informaţiilor online. Păi nu e evident?

(*această postare nu este despre creştinism sau catolicism)

Stiri scamatorii